Arhiva

Archive for the ‘D-ale mele’ Category

Esti sofer prost daca …

25 Noiembrie 2015 2 comentarii

Va prezint inca un post de hatereala maxima, condimentata cu injuraturile de rigoare pentru participantii la trafic cu care din pacate am de-a face zilnic.
Esti sofer prost daca:

 

  • Trebuie sa franezi la fiecare curba.
  • Nu faci diferenta intre faza scurta si faza lunga
  •  Nu ai auzit de cuvantul „semnalizator”
  •  Ai BMW din ’92 pe gaz, eventual inmatriculata pe Bulgaria.
  •  Franezi fara motiv pe un drum drept.
  •  Crezi ca exista regula „prioritate pentru cine vine mai tare”
  •  Vezi flashuri din spate si nu intelegi de ce e goala banda intai.
  •  Crezi ca biciclistii trebuie sa sara in sant doar pentru ca treci tu.
  •  Intrii in intersectie pe o banda si iesi pe alta.
  •  Crezi ca in oglinzi trebuie sa iti vezi chipul.
  •  Mergi la doi metrii in spatele meu.
  •  Ai tub de bass dar n-ai bani sa iti platesti asigurarea.
  •  Ai permisul de trei zile si deja te crezi pilot de raliu.
  •  Te urci la volan cel mult o data pe saptamana, in weekend.
Anunțuri

Cateva chestii

25 Octombrie 2015 Lasă un comentariu

Desi trebuie anual sa repet aceleasi cacaturi se pare ca nimeni nu le retine asa ca ma simt nevoit sa le updatez si sa le readuc in prin plan:

  • Nu am facut facultatea de formatat calculatoare, facultatea de depanat calculatoare sau facultatea de utilizare a programelor. In cel mai fericit caz te pot ajuta cu o idee sau un sfat dar nu imi voi pierde timpul reparand calculatorul tau, Mi-e scarba de ma ocup si de al meu, cu atat mai putin nu imi doresc sa am de-a face cu al tau. Cat despre orice operatie pe care trebuie sa o faci cu calculatorul si nu stii cum … exista google. Traim in epoca in care totul este la un click distanta si voi inca sunteti atat de prosti incat sa nu stiti sa folositi un motor de cautare.
  • Daca am masina nu inseamna ca sunt taximetrist. Expresia „du-ma si pe mine pana la X” s-ar putea sa te trimita doarintr-un loc foarte adanc si umed. In schimb cu unele cuvinte magice gen „te rog” s-ar putea sa aiba o mica sansa de reusita. Mica dar exista. S-ar putea sa te duc in locul dorit si folosindu-ti exprimarea de cioban, si anume „du-ma si pe mine acolo” dar imi permit sa aplic un tarif special in genul taxi si anume 5 lei pornirea si 5lei/km.
  • Nu ma include in planurile tale fara sa vorbim in prealabil. Ma doare fix in cur de planurile tale si s-ar putea sa nu convina cand te refuz. De asemenea ma doare in acelasi loc si de starea ta atunci cand primesti raspunsul negativ. E un fel de durere mai mare dar destul de placuta.
  • Nu ma bate la cap. Un NU inseamna NU si peste mai mult timp iar cu cat se insista mai mult cu atat sunt mai convins de al meu NU.
  • Nu te astepta la politete sau la cine stie ce respect doar pentru ca ai cativa ani in fata mea sau din alt motiv la fel de pueril. Respectul se castiga, daca ti-l doresti arata-mi ca-l si meriti. O varsta, o functie sau o haina nu ma impresioneaza.
  • Nu imi tine lectii despre viata daca nu ti le-am cerut. Sunt sanse ca experienta mea de viata sa se pise de sus pe toate trairile si sfaturile tale.

… to be continued.

Oglinda

16 Octombrie 2014 Lasă un comentariu

E doar un puștan bătrân ce nu mai simte cum crește,
Se uită cruciș în oglindă, imaginea nu-i mai zâmbește.
A fost vreodată copil, oare a fost cuminte?
Insistent se întreabă dacă oglinda nu-l minte.

 

Ochii-i sunt limpezi, picuri de rouă pe iarba de munte,
Gura îi e strambă, brazdată de vorbe marunte,
Barba cărunta-i acoperă fața
Pe când ridata-i frunte îi descrie viața.

 

Ieri era flăcău, tanăr, puternic, vânjos,
Acum parcă-i epava, cu greu se ridică de jos.
Stă calm și contemplează imaginea ce o vede-n oglinda
Încercând să-nțeleagă unde-i puștanul din tindă.

 

Ii e dor de tinerețe, copilul se citește-n priviri,
E boem și etern, ascuns perfect în simțiri,
Închis întrun corp lent el vrea să răzbată,
Să urle, să sară, să strige, să bată.

 

Stă cu ochii-ațintiți spre sine, îl inundă ura,
Inima-i rece, demult nu mai cunoaște căldura,
Cu pumnu-ncleștat face oglinda bucăți,
Morman de defecte, cioburi si calități.

 

Oglinda e țăndări, chipul nu mai există,
Orgoliul e zob dar problema persistă.
O lacrimă cade unind piesele sparte,
Oglinda nu minte, mereu are dreptate.

Portia de rautate

11 Noiembrie 2013 Lasă un comentariu

Acum nu mult timp am avut o discutie cu o veche cunostinta care m-a criticat pentru ca nu ma mai exprim cum o faceam inainte, pentru ca ezit sa spun anumite lucruri, pentru nu mai vreau sa public chiar orice. Ei bine, poate a avut dreptate. Azi, intr-o betie a gandului am decis ca eu nu am dreptate intotdeauna si ar trebui sa ascult si parerea altora. Asa ca va prezint o portie de rautate (in versuri, ha ha!).

Născut să dezamăgesc îmi reneg condiția,
Știu că pot și d-asta vreau tot, las în spate tradiția.
Am sabie în mană, lui Cerber capul îi pică
Iar Diavolul fuge, mâncând pământul de frică.

Am un ego malițios ce-i nebun de fioros,
Extrem de caterincos și de ură vicios
Ce-a ieșit în lumea voastră,
Cică ar vrea să vă cunoască.

Coconul se deschide, metamorfoza-i încheiată:
Apare demonul, creatură rafinată,
Nu are coarne, copite sau coadă la spate
Dar rânjetul trădează ura sa față de toate.

M-ați subestimat prea mult, muritorilor de rând,
Ați crezut că sunt slab și ați râs că sunt blând!
Roata-am întors și printr-un singur cuvânt
Viața voastră perfectă va deveni mormânt.

Cine sunt eu? Sunt zeul suprem!
Toți mă cunosc, de nimic nu mă tem,
Sunt stăpân peste iad și stăpân peste nori,
Eu sunt acela ce-ți rupe aripile când zbori.

Am cautat motive sa vă iert dar încă nu am găsit,
Mi-ați dat de înțeles că am făcut totul greșit.
Acum pieriți de sabia mea ce scuipă doar moarte,
Cu al vostru sânge voi scrie a mea carte.

V-am auzit când m-ați rugat să vă trimit averi,
Acum primiți ce-ați oferit, sfântă era ziua de ieri.
În bogăție v-ați arătat adevărata față;
Zâmbiți vă rog, ați rămas fără viață!

Nu vă meritați sufletele, învățați să apreciați,
Când v-am dat fericire ați vrut să negociați;
V-am dat și iubire dar voi doriți tot mai mult
Acum iau totu’ înapoi, m-am saturat să v-ascult.

Unde vă duceți acum n-aveți nevoie de avere și nume,
Totul e simplu,  avem bucurie, avem chiar și glume:
A doua pe stânga, iei liftul, cobori,
Iar pentru oameni de seamă accesul se face pe scări.

E cald, nu? Transpiri și simți că iei foc
Dar nouă nu prea ne pasă, ba chiar deloc.
Suferințele tale-s plăcerile noastre deșarte
Și ne vei încânta pentru eternitate.

https://justcrb.files.wordpress.com/2013/11/6e5dd-jellosatan.jpg

Narcisismul – istorie si sens

12 Octombrie 2013 1 comentariu

Narcisismul poate fi un defect si in acelasi timp si o calitate atata timp cat e tinut sub control. Este o trasatura foarte interesanta a omului si mi-a atras interesul cu mult timp in urma. In una din cartile lui Octavian Paler am gasit niste idei legate de narcisism, istoria lui si adevaratul sau sens.

 

 

Termenul de „narcisist” vine de la numele Narcis, un personaj al unei vechi legende grecesti.

Acesta era un tanar extrem de chipes care reusea intotdeauna sa atraga privirile iar frumusetea lui facea ca toate femeile sa se indragosteasca iremediabil de el. Cu toate acestea el nu dadea dovada de sensibilitate, el vazandu-si de viata sa, preocupandu-se de propria persoana. Din cauza refuzurilor din partea lui au existat foarte multe sinucideri in cazul femeilor dar si in cazul barbatilor. Narcis nu a ramas impresionat nici de moartea prietenului sau.

Astfel, fetele si nimfele indragostite peste masura de acest personaj cer razbunare. Nemesis (zeita razbunarii in mitologia greaca) il blesteama pe Narcis sa nu poata iubi niciodata si sa se indragosteasca doar de propria persoana.

Aflat langa o fantana, blestemul lui Narcis se infaptuieste. Acesta isi vede reflexia sa in apa, se indragosteste si cade. In locul mortii sale apare o floare denumita Narcisa care tine capul plecat exact cum Narcis privea spre fundul fantanii.

 

 

Sigmund Freud a afirmat ca orice om se naste purtand o doza de narcisism. Aceasta caracteristica difera de la o persoana la alta iar la adulti un anumit nivel de narcisism este binevenit.

Tind sa cred ca pe cat este de daunator, narcisismul poate fi considera si un atu in anumite cazuri. Consider ca narcisismul poate sa reliefeze foarte bine un talent sau sa se transforme foarte usor in ambitie. In fond, ambitia se bazeaza pe narcisism iar fara ambitie oamenii ar deveni plante.

%d blogeri au apreciat asta: